...

Căutare avansată

Lene, proiecte, deadline-uri și mântuire

05-03-2020 Diversitate
...

Până la 31 martie, trebuie depuse declarațiile pe venit, nu-i așa?

Dacă e să avem cu toții un termen-limită, un deadline comun, păi ăsta e.

Cum îl gestionezi? Ai cules deja toate documentele și datele, ai făcut-o încă din toamnă, aștepți data de 30 martie ca s-o faci, care-i strategia ta?

Deadline­-uri am avut și-n facultate (teze de licență, disertații, proiecte), și avem – zic, bănuiesc –, cu toții, și la lucru (inclusiv acest articol trebuie trimis până la un anumit moment al zilei pentru a putea fi publicat).

În vreme ce unii oameni își amână munca (procrastinate în engleză), – asta fiind o trăsătură de caracter mai mult decât un fenomen ce ține de natura particulară a muncii respective, oamenii ăștia, de regulă, amână cam tot, nu doar munca – alții se apucă imediat de treabă.

Acest aspect nu dictează numaidecât diferențe calitative în rezultatele finale ale celor două grupuri. Distincții, însă, pot apărea în peisajul emoțional al indivizilor din cele două tabere.

Amânarea lucrului poate fi, adesea, însoțită de senzația neacută, dar persistentă, de presiune și stres, care favorizează, la rându-le, iritabilitatea, anxietatea și nervozitatea, în vreme ce apucarea de treabă aduce cu sine, de regulă, calm și un ușor sentiment al apropierii izbăvirii.

Pe de altă parte, dacă amânarea lucrului nu te stresează câtuși de puțin și ești capabil să ignori proiectul, sarcina sau ce-o mai fi, să uiți efectiv de ea până în momentul în care te apuci de capul ei, atunci spor.

Mai mult decât atât, inc.com enumeră și o serie de beneficii ale temporizării, cum ar fi creșterea efcienței, privarea de efort inutil în cazul în care, până la expirarea termenului inițial, proiectul devine nenecesar, posibilitatea aparițiilor noilor idei sau fluxul de adrenalină care te-ar putea cuprinde făcând lucrurile pe final.

Cu toate astea, există munci sau proiecte care, dirijate de bagheta tergiversării, pot eșua, din cauză că sunt, fie prea complexe, fie mult prea complexe.

Aici intervine Monster, propunându-ți câțiva pași care te-ar putea, la o adică, purta pe cărărușa eficienței, în cazul unui proiect ceva mai bucălat:

  1. Evaluează cantitatea muncii de depus, vezi dacă e posibil să respecți deadline­-ul și pronunță-te asupra chestiunii în cauză;
  2. Asigură-te că toată lumea e la curent cu datele problemei și primește confirmarea de la managerul tău;
  3. Eșalonează-ți proiectul și stabilește deadline-uri mai mici, pui de deadline, care să marcheze îndeplinirea anumitor obiective din cadrul proiectului;
  4. Recompensează-ți efortul după îndeplinirea anumitor sarcini, mângâindu-te, în sens emoțional, pe căpucean: o plimbare, o gustare, un joc, un ceva ce-ți produce plăcere, înainte de a continua.
  5. Prevezi anumite zile sau ore exacte pentru seturi concrete de sarcini constitutive ale proiectului, ca și cum ai rezerva anumite părți din orar, predestinându-le;
  6. Ia-ți o rezervă de timp atunci când îți stabilești orarul de lucru, pentru a putea acoperi eventualele întâmplări, pauze sau incidente neprevăzute.

Indiferent în ce te găsești băgat momentan – proiect, belea, astenie de primăvară, hoinăreală digitală, cofeinizare a sângelui etc – grijă de tine îți dorim.

Nu uita de 31 martie, apropo. Dacă dușmanul mai poate avea milă, într-o zi bună și cu cer senin, păi fiscul n-are.

Salut.

Cât de utilă ți-a fost această informație?
0
0
0

Catalin Ungureanu
Autor: Catalin Ungureanu

Oratorica online