...

Căutare avansată

„Inspirația trebuie să te găsească muncind”. Interviu cu Pavel Obreja, sculptor și butafor

27-10-2017 Interviuri
...

De curând, cam tot orașul îl cunoaște pe Pavel Obreja, tânărul care a făcut sculptura îndrăgostiților ce a fost amplasată pe strada Pietonală de Ziua Orașului Chișinău. Acesta a oferit atât de multe interviuri într-un timp scurt și a povestit de atâtea ori despre sculptură, încât a și obosit să vorbească cu jurnaliști. Totuși, noi l-am convins să discute cu noi și despre altceva, despre profesiile sale, despre pasiuni și despre cum reacționează lumea când le spune că este butafor*.

Am început să muncesc din dorința de a fi auzit, văzut, cunoscut. Toate acestea vin doar dacă muncești.

Din primii bani câștigați mi-am cumpărat o болгаркă (ro. polizor unghiular), drujbă, și alte instrumente pentru lucru.

Primul meu CV a fost scurt. Conținea doar o listă cu taberele și programele la  care am participat, apoi l-am completat cu lista de expoziții, concursuri la care am fost prezent, premiile luate, și altele.

CV-ul ideal al unei persoane care lucrează în domeniul artei trebuie să conțină numaidecât portofoliul cu lucrările persoanei, de la prima și până la cea mai recentă, pentru a vedea evoluția tehnicii de lucru a persoanei respective. Cred că mai trebuie să conțină și lista de premii și participări la concursuri. Dacă aș fi angajator aș vrea să văd relatate într-un CV momentele în care persoana a ieșit în evidență: la expoziții, concursuri, etc.

Când mi-am văzut sculptura pe strada Diordiță, am simțit plăcere, ca și ceilalți care au văzut-o prima dată. Aflându-mă acolo la momentul instalării sculpturii, observam reacțiile oamenilor, am văzut că le plăcea, atunci, asta am simțit și eu.

După ce sculptura realizată de mine a fost amplasată pe strada Pietonală, am primit invitații de a participa în câteva proiecte, să fac sculptură în mărime naturală a unor personalități. Am acceptat cu drag.

 

Am ajuns să fac sculptura îndrăgostiților împreună cu un coleg de facultate datorită profesorului meu Vasile Sitari, care a fost alături de noi pe tot parcursul proiectului și ne-a ajutat foarte mult. După ce am fost selectați pentru realizarea proiectului, a urmat etapa generării de idei de sculptură. La final, a fost aleasă una pentru strada Pietonală și alta pentru parcul Valea Morilor. Mai departe, am creat modelele sculpturilor în mărime de 20 cm., iar după, a urmat realizarea carcasei sculpturii în mărime naturală. A urmat alipirea diverselor straturi de material până am ajuns la forma finală a sculpturii.

Dacă ar fi să sculptez o persoană deosebită sau care mă inspiră, aceasta ar fi o femeie. În sculptură, prefer să portretizez persoane în vârstă, fiindcă în acest mod observ cum timpul a lucrat asupra persoanei.

Dacă Primăria Chișinău m-ar aborda și mi-ar propune un buget nelimitat pentru a realiza o sculptură care să atragă turiști internaționali, aș amplasa-o în unul dintre parcurile Chișinăului, aș mai amplasa sculpturi pe străzile principale ale capitalei, pe bulevarde, poate chiar și pe o clădire. Chiar am câteva idei de proiecte și aștept ocazia potrivită pentru a le realiza.

Când oamenii aud că sunt butafor reacționează cu „da ce înseamnă asta?”. Mulți oameni chiar nu cunosc ce reprezintă această profesie. După ce le explic cu ce mă ocup, urmează un „ah, da, am înțeles”.

Timpul liber mă inspiră să creez . De fapt, mă impun să lucrez, câteodată nu am inspirație, însă, după cum a spus Pablo Picasso, „inspirația trebuie să te găsească muncind”. Astfel, în timp ce meșterești la ceva, revizuiești niște schițe, îți vin și ideile.

Astăzi am chiar două joburi pe care le iubesc: sculptura și butaforia căci nu se încurcă una pe alta, ba chiar sunt legate și se ajută una pe alta. Deseori, lucrurile pe care le deprind în meseria de butafor le transpun în sculptură și invers.

Momentul preferat din timpul orelor de muncă este cafeaua. Uneori am mult timp liber la locul de muncă, și mă bucur că atunci pot să fac sculptură, fiindcă Teatrul Cehov, unde sunt butafor, mi-a oferit un atelier de lucru.

Port mereu cu mine în ghiozdan un fluier. Am făcut cândva la școala muzicală, iar când am timp liber mai cânt, ori când aud un cântec care îmi place, încerc să-l interpretez la fluier.

Primele 3 cuvinte care îmi vin în minte când mă gândesc la jobul meu sunt: liniște, polistiren și plastilină.

Ieri am fost elev-student, astăzi sunt membru stagiar al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova, mâine vreau să fiu un specialist în sculptura portretelor.

Pavel Obreja niciodată nu va lăsa sculptura.

 

*BUTAFÓR, butafori, s.m. Decorator specializat în butaforie. (webdex.ro)


Admin
Autor: Bujnița Denis

Job Premium