...

Căutare avansată

Ferească Dumnezeu... și HR-ul tot...

15-08-2019 Diversitate
...

Salut, tu ai prieteni?

Nu, nu prieten sau prietenă – răspunsul ăsta îl poate afla de la tine cineva care te întreabă ora la stație, alegându-se și  cu o privire cvasi-feroce din partea ta – ci prieteni. Dar amici sau tovarăși? Faci diferența, nu? E o diferențiere foarte utilă, apropo, asta între prieteni și amici.

În vreme ce ești liber să spui unui prieten tot ce te doare sau ai pățit, cu amicii trebuie să fii mai circumspect (de asta nu-ți spun tot ce am pe suflet și mă și adresez uneori cu „amice” și nu cu „prietene”, nu te cunosc atât de bine, deși mi-ar plăcea, iar comentariile tale în secțiunea de mai jos ar putea cataliza treaba).

În spiritul acelorași diferențieri utile, e bine să fim atenți și pe cine lăsăm, în cazul în care suntem recruiteri, dacă nu în mediul nostru emoțional, atunci în cel profesional. Între „angajat trimis de Dumnezeu” și „ăla care tocmai a ieșit și te-a lăsat cu privirea-n gol” există o serie de trepte ale încrederii și altă serie de borne ale respectabilității care trebuie atinse.

La o extremă dubioasă însă, în tenebrele perpectivelor de viitor, stă fioroasa tagmă a celor care îți dau sigur de înțeles că n-au ce căuta în sânul ecosistemului tău, deși unii dintre ei trăiesc cu impresia că dau de înțeles exact opusul.

Un ciudat din grupul acestor fantastici ar fi, potrivit unei platforme de recrutare ,,Supermanul de serviciu, sau așa cum găsești în articol, cel care e gata mereu pentru orice, oricând. E dubios din start! S-ar putea să fie fumul care orbește și provoacă lacrimi până să apară vreo zare de foc. Ai grijă.

Altul ar fi, potrivit aceleiași surse, omniscientul băgăcios. Ăsta știe tot, știe exact cum trebuie să faci astfel încât compania și businessul tău să crească, știe cum e mai bine să pui, să așezi, să poziționezi, să calculezi și să decizi astfel încât totul să fie bine. Urmează-l pe el dacă vrei să supraviețuiești, vorba Terminatorului. Aparent e de bine, doar că partea interesantă e că omniscientul știe toate astea imediat cum ți-a pășit pragul și nu ezită s-o declare. Deci „Ai grijă”, partea a doua.

Lacrimistul companiei, potrivit Hiring.workopolis.com e și el periculos. Acesta va avea mereu ceva de obiectat, de regulă sorții și destinului. E nefericitul care molipsește lumea de nefericire și îndureratul care molipsește lumea de îndurerită. Dacă preferi, totuși, atmosfera posacă prin companie, n-ai decât să ți-l iei. Spor.

Tipul „măi, ceva îmi spune să nu” poate fi, obiectiv vorbind, unul destul de bunicel, dar vine să-ți abuzeze la greu intuiția, care strigă, urlă și-ți spune să nu-l angajezi, că te paște bau-bau de peste birou. Dacă intuiția spune, Hiring.workopolis.com sugerează să asculți și să te conformezi.

Eu? Eu îți sugerez, la rându-mi, să comentezi ceva jos, ca să-ți faci posibilă metamorfoza Amic – Prieten, după care, cine știe ce deschideri corazonice se mai produc pe-aici.

Spor mult.

Pe mâine!


Catalin Ungureanu
Autor: Catalin Ungureanu