...

Căutare avansată

„De ce? De-atâta!” sau Despre gestionarea conflictelor

15-11-2019
...

Într-o țară (sau poate și lume, dar țară sigur) în care șefia de dragul șefiei se practică pe larg și cu pasiune, există impulsul de a asocia din start ideea de șef cu cea de opresor, astfel încât, cel puțin în primă instanță, angajații pot fi tentați să creadă și să simtă că au, în biroul alăturat sau undeva pe culoar la stânga, nu un manager, un lider competent care își ocupă poziția în virtutea calităților pe care le deține și a muncii depuse pe parcursul anilor și care știe exact ce rol ai tu în amplul mecanism profesional în care ești antrenat și care te poate ajuta să fii tot mai bun și mai eficient și, în fond, mai mulțumit de sine, ci un asupritor parvenit, un impostor corupt care abia așteaptă să-ți încalce drepturile și demnitatea și să-ți arate că este șef.

Partea foarte proastă și foarte tristă e că, adesea, angajații care cred asta, au dreptate.

Abuzul de putere este, de altfel, una dintre cele mai respingătoare practici cu putință și, mie personal, puține lucruri îmi repugnă mai mult decât „faci așa pentru că așa am spus eu!”. În plus, eficiența și calitatea unei colaborări, a unei echipe, a unui departament sau a unei întregi companii (psssst, și a unui stat tot...) poate fi compromisă de un asemenea argument, or nimănui nu-i convine să fie victima unui raport nelegitim de forțe.

Cu toate astea, sunt! Sunt și șefi buni, sunt, îți garantez! Șefi întregi la minte, cărora le pasă de peisajul de ansamblu, care se respectă, își respectă munca și te respectă și pe tine ca angajat dacă nu ești cumva o pramatie îngâmfată și nimic mai mult.

Însă până și sub egida unor șefi... (probabil e și o chestiune de terminologie la mijloc... șef... lider sună mai bine, nu? De altfel, și în engleză există cumva distincția dintre boss și leader) până și sub egida unor lideri buni se pot naște conflicte, or ele sunt chiar benefice atunci când sunt bine gestionate (ca și în relație de altfel, unde e mai mult decât firesc și chiar necesar să apară conflicte, însă unele care să fie înțelese și tratate ca atare, transformându-se astfel în veritabile adezive amoroase), iar northeastern.edu oferă liderilor,managerilor, câteva ingrediente ale abordării și soluționării sănătoase a conflictelor de la locul de muncă:

  • Detașarea de biasuri:

               Pe cât de simplu sună, pe atât e de dificil, or biasurile nu sunt ale șefilor sau non-șefilor, biasurile aparțin oamenilor în general, și sunt acele declanșatoare emoționale care ne împing spre reacții compulsive, îndepărtându-ne de rațiune și discernământ.

  • Ascultarea activă și empatia:

               În loc să-ți menții convingerile nezdruncinate și poate, din nou, fundamentate pur emoțional, asumă-ți un pic rolul celui care vorbește și care descrie o situație și care-și spune oful, răspunsul tău decurgând din ceea ce tocmai ți-a spus omul, și nu din ceea ce știai de la bun început că vrei să-i spui și să-l trimiți afară.
(Notă: din păcate, mulți șefi sunt – clinic vorbind – psihopați, or psihopații – la fel de clinic vorbind – sunt pur și simplu incapabili să fie empatici).

  • Concentrează-te pe comportament și nu pe persoană:

               Ha! Treaba asta a spus-o și psihologul Andrei Cociug în emisiunile noastre radio, când recomanda evitarea identificării omului cu comportamentul său („Mă enervezi” vs „Comportamentul tău mă enervează”). Și da, northeastern.com punctează, în spiritul aceleiași strategii: nu intra într-o discuție chestionând valorile și credințele angajatului.

Și printre cele mai importante lucruri de știut în filosofia conflictului, unul care precedă algoritmul de mai sus, este ceea ce spune entrepreneur.com (hyperlink https://www.entrepreneur.com/article/303617):

Embrace the conflict. Îmbrățișează conflictul. Bine, nu-l cuprinde numaidecât pasional și cu broboane de salivă, dar nu-l evita. S-a produs scânteia – rezolvă situația până să escaladeze situația și să se îmbibe emoția negativă și resentimentul în activitatea companiei.

Crezi că poți face toate astea?

Crezi că ești un lider mai mult decât un șef?

Job Premium