...

Căutare avansată

Cunoașterea limbilor străine - un punct cheie în CV. Vezi câtă valoare îți dă plurilingvismul în fața angajatorilor

07-11-2017 Model de CV
...

Peste 50% din companiile europene iau în considerare limbile străine în procesele de recrutare, iar 25% încurajează mobilitatea angajaţilor în vederea învăţării de limbi străine şi dezvoltării sensibilităţii interculturale, arată un sondaj realizat în cadrul proiectului Language Rich Europe (LRE), iniţiat de Consiliul Britanic. 

Sondajul LRE a fost elaborat pentru a explora strategiile lingvistice ale companiilor europene şi pentru a afla în ce măsură acestea prioritizează şi sprijină pregătirea lingvistică a angajaţilor. Astfel, datele arată că 70% din companiile europene intervievate nu ţin evidenţa deprinderilor de limbă ale angajaţilor.

„În privinţa englezei de afaceri se raportează o ofertă largă de pregătire în 27% din companiile recenzate, în timp ce 14% oferă vorbitorilor non-nativi sprijin pentru învăţarea limbii naţionale, iar 12% pentru alte limbi. Un număr relativ mic de companii dispun de scheme de recompensare sau promovare legate de învăţarea limbilor străine, 11% raportând că acestea sunt larg răspândite în cazul englezei pentru afaceri şi doar 5% pentru limba naţională şi alte limbi”, se arată în raportul preliminar al proiectului LRE.

Cele mai uzitate limbi străine în companiile incluse în sondaj sunt germana, rusa şi spaniola, aparte de limba engleză.

Eşantionul sondajului a fost alcătuit din 484 de companii din domeniile bancar, hotelier, construcţii şi retail, dintre care 24 din România.

La nivel naţional, limba maternă şi engleza apar ca principalele limbi folosite în mediul business, urmate de franceză, germană, italiană, maghiară şi turcă.

„Cunoaşterea mai multor limbi străine ne permite să fim capabili în orice carieră”, a spus Ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii în România, Martin Harris, precizând faptul că pentru România forţa de muncă calificată, vorbitoare de limbi străine, constituie un mare avantaj competitiv.

Proiectul Language Rich Europe, co-finanţat de Uniunea Europeană în cadrul Programului de Învăţare pe toată durata vieţii, a fost iniţiat de Consiliul Britanic, organizaţie internaţională a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

Potrivit lui Nigel Townson, Directorul British Council România, LRE se concentrează pe folosirea limbilor străine în educaţie, mass-media, business şi administraţie.

Ce limbi străine au priză la angajatori

Specialiştii în recrutare spun că multilingvismul constituie din ce în ce mai des un element ce influnţează şansele candidaţilor de a obţine un loc de muncă.

„Cerinţele angajatorilor cu privire la limbile străine pe care candidaţii trebuie să le cunoască au crescut în ultimii ani din punct de vedere al specificităţii – în principal datorită afluenţei de investitori din mediul de afaceri local, dar şi datorită colaborării companiilor autohtone cu parteneri externi”, a declarat Mihaela Stoian, Marketing Specialist în cadrul companiei de recrutare ManpowerGroup România.

Ea explică faptul că limba engleză nu mai constituie în prezent un element de departajare între candidaţi, aceasta devenind mai degrabă o competenţă standard, alături de cunoştinţe precum operarea PC-ului, de exemplu.

„Cunoaşterea altor limbi străine pe lângă engleză se conturează drept un avantaj competitiv pentru candidaţi. Piaţa locală se diversifică, iar odată cu aceasta putem vorbi despre o diversificare a serviciilor oferite de companii, dar şi de o nevoie de varietate în ceea ce priveşte competenţele personalului”, a spus Mihaela Stoian.

Şi reprezentanţii companiei de profil Lugera&Makler aprobă faptul că cererea pentru candidaţi vorbitori de limbi străine a înregistrat o creştere.

„Engleza este în general o cerinţă obligatorie, dar sunt avantajaţi candidaţii care vorbesc minim o a doua limbă străină, selectată în funcţie de profilul afacerii şi de pieţele implicate în procesele de business. Din experienţa noastră recentă, limba germană este foarte căutată, dar şi cunoscătorii de limba italiană şi franceză au un avantaj în plus în găsirea unui loc de muncă”, au spus reprezentanţii Lugera&Makler.

În acelaşi timp, Mihaela Stoian de la Manpower a spus că în ultimii ani s-a observat o creştere a cererii de personal care să cunoască limbi slave – poloneză, cehă, bulgară, rusă, dar şi limbi germanice precum olandeza, daneza, suedeza, norvegiana etc.

„Destul de dificil de identificat sunt vorbitorii de limba poloneză şi cei de limba olandeză, dată fiind cererea ridicată din piaţă pentru astfel de candidaţi, datorată investiţiilor olandeze în creştere în ultimii ani şi a parteneriatelor dintre companiile locale şi cele poloneze”, a explicat reprezentantul Manpower.

În ceea ce priveşte profilul companiilor în căutare de candidaţi cunoscători de limbi slave sau germanice, recrutorii au spus că majoritatea cererilor provin din sectorul centrelor de servicii care îşi desfăşoară activitatea pe piaţa din România.

„Fie că vorbim despre externalizări de astfel de servicii (suport, call-center) ale marilor companii către piaţa locală, fie că ne referim la centre ale unor companii autohtone, cu toţii sunt conştienţi de resursele limitate ale pieţei în ceea ce priveşte vorbitorii de limbi străine slave sau germanice”, a spus Mihaela Stoian.

Cum se schimbă mecanismul negocierilor salariale

De cealaltă parte a baricadei, candidaţii care cunosc mai multe limbi străine au devenit conştienţi de valoarea lor şi îşi permit să negocieze pachetele de beneficii de pe o poziţie net superioară.

„Candidaţii care au competenţe lingvistice solide, care cunosc astfel de limbi străine la nivel avansat, sunt conştienţi de valoarea lor pe piaţă şi de faptul că se află într-o poziţie privilegiată, care le permite să negocieze cu angajatorul atunci când vine vorba de pachet de beneficii. În consecinţă, angajatorii sunt dispuşi să ofere pachete salariale competitive şi beneficii candidaţilor, atât timp cât aceştia deţin cunoştinţe avansate de limbi străine şi prezintă un nivel ridicat de rezistenţă la stres, dar şi o dispoziţie dovedită de a învăţa”, a spus Mihaela Stoian de la Manpower România.

„Interesant este și faptul ca investitorii îşi îndreaptă atenţia către locaţii în care şansele de a identifica personalul de care au nevoie sunt ridicate: Cluj-Napoca, de exemplu, reprezintă un centru universitar recunoscut pentru catedra sa de limbi nordice”, a adăugat Mihaela Stoian.

Sursa

Ți-a plăcut acest articol? Fă un share sau dă-ne un like


Admin
Autor: Bujnița Denis