...

Căutare avansată

Cu răbdarea treci și marea și interviul de angajare. Joooburi caaare ceeer... mmm... răbdare.

20-07-2020
...

După o jumătate de oră de așteptat  în rând la bancă, încununată cu vestea imposibilității plății utilităților din cauză că a expirat ora pentru operațiunea asta – lua-o-ar contorul – poate să-ți vină pofta să aduci un elogiu răbdării și calmului, marile virtuți cvasi-absente în lumea noastră nebună, nebună de tot.

Azi ne întrebăm ce joburi au, cel mai probabil, cei care ar supraviețui cu tot cu neuroni unui stat la coada băncii.

Așadar, joburi care cer cel mai înalt grad de răbdare, doamnelor și domnilor!
Eroii emoționali ai epocii!
Hectorii sănătății mintale!
Ahileșii homeostazei!

Iată-i:
Operatorii de call-center – oameni care ar putea în fiecare zi să țină cursuri de acceptare a realității, oameni care îmbrățișează zilnic umilința ca pe o religie telefonică, oameni care trec pe sub furcile caudine pentru acel salariu care, dacă noroc și spor n-a fost, atunci nu e prea mare la finalul lunii, operatorii de call-center sunt etaloane de mers înainte în viață dincolo de „nu”-uri în cel mai decent caz.

Lucrătorii în vânzări – când un om, așa cum îl știm cu toții după definiție, cu două mâini, două picioare, își lățește singura gură pe care o are într-un zâmbet cordial și amabil în fața clientului isteric cu pretenții de rege, atunci știi că o insignă trebuie urgent să fie depusă pe un piept; și o decorație, eventual; Ordinul Prevenției Cataclismelor, de exemplu.

Organizatorii – chiar și cu oameni organizați, organizarea e grea și înceată, dar când ești organizator și încerci să organizezi niște oameni dezorganiați, atunci sedează-te puternic sau pleacă de acolo. Tot respectul și admirația.

Medicii chirurgi – eu am încercat să-mi imaginez un chirurg nerăbdător și efervescent efectuând o operație, pe cord, de exemplu și, într-un mod sadic asumat, m-a umflat râsul.

Asistenții sociali – dacă ești sensibil la țipete, capricii, imprevizibilitatea efluviilor umane, la suferință, la durere, și dacă recunoștința umană nu e un bun la care ții în mod special, atunci jobul ăsta nu e tocmai ceea ce ai visat, decât dacă ai coșmaruri.

Evident, în toate cazurile de mai sus, vorbim despre oameni profesioniști, care își respectă meseria și o practică demn, or oameni care se vor parte a unui grup de dragul etichetei, dar a căror comportare nu e câtuși de puțin corespunzătoare, noi știm cu toții.

Tu câtă răbdare ai, și câtă ți-ar mai trebui ca să fii fericit?

Cât de utilă ți-a fost această informație?
2
0
0
Oratorica online